Cristina Metea este exemplul perfect al profesionistului. Curajoasă în fața unor provocări pe care nu mulți ar îndrăzni să le accepte în viața lor, deschisă către nou și către învățarea permanentă, Cristina a înțeles că fiecare experiență acumulată o ajută să se dezvolte atât ca om, cât și ca expert.Nu s-a mulțumit niciodată cu un traseu lin în carieră, ci a vrut mereu să încerce drumuri mai puțin bătătorite.Cu puțin timp în urmă, Cristina a spus “da” unei noi provocări majore, relocându-se pe un alt continent, în sudul Asiei, ca Regional Compliance Attorney la Microsoft Corporation India.

Motivele care au făcut-o să ia această hotărâre sunt unele complexe, dar țin și de contextul actual și de evoluțiile politice din ultima perioadă din România. “Cred că, pe fondul experienței de carieră din tinerete, evenimentele m-au transpus cumva violent într-un context pe care îl credeam demult depășit. Sentimentul că ne-am întors cu 15 ani în urmă m-a făcut să iau decizia să plec din țară. Un gest de lașitate, recunosc, însă simțeam că mă înec în furia provocată de incapacitatea de a schimba lucrurile. Aveam acest gând de plecare și înainte, căci îmi doream să ofer copiilor perspectiva unei comunități internaționale, a unei alte culturi, a faptului că, indiferent cât de diferiți suntem, venim din același loc. Mulți vor spune că e un paradox – India este o țară cu atât de multe probleme, că sentimentul de neputință este și mai pregnant. Este atât de adevărat! Însă, partea a doua a motivației este împlinită – într-adevăr comunitatea internațională în care învață și trăiesc copiii mei acum, este o experiență de neegalat. India este un loc dificil de trăit, însă simpla confruntare cu o cultură atât de diferită, face ca experiența să fie unică, te face să îți ieși atât de mult din zona de confort, că nu ai altă șansa decât să te apropii de tine și să crești”, afirmă Cristina Metea intr-un interviu acordat In-House Legal România.

Având o experiență de 20 de ani ca avocat, Cristina s-a format “în trepte”. Ea spune că există trei etape în cariera sa, fiecare dintre ele oferindu-i diverse oportunități de dezvoltare și de creștere.

“Prima etapă, de inițiere, de încercări și învățare a primilor pași în această profesie, mi-am petrecut-o ca și consilier juridic la o firmă de brokeraj. Am început, practic, cu un domeniu despre care nu se învăța absolut nimic în facultate – piața de capital. La vremea aceea în România nici nu exista încă literatură de specialitate pe marginea legislației abia adoptate în acest domeniu. A fost o perioadă spumoasă, foarte activă intelectual, având în vedere că a trebuit să învăț un cadru legal stufos, tehnic și complet nou. Au fost primii mei pași în definirea mea ca jurist și am beneficiat de îndrumarea unui domn avocat înțelept și așezat, Dan Sulica”, povestește Cristina.

Provocările erau la tot pasul, lucra într-un mediu tânăr, activ, plin de ambiții și efervescență. În fiecare zi trebuia să își asume responsabilitatea interpretării unor prevederi legale într-un domeniu virgin.

“A doua etapă, aceea de creștere trudnică și definire, în care prinzi aripi și îți extinzi orizontul mi-am petrecut-o ca avocat la două firme de top din România. M-am specializat în arbitraj internațional de tip ICSID și, pentru o perioadă de șapte ani, cu mici întreruperi, am profesat numai în acest domeniu. Pentru cine nu cunoaște termenul, ICSID este International Centre for Settlement of Investment Disputes, care asigură servicii de arbitraj în litigii bazate pe tratate de protecție reciprocă a investițiilor străine, adică dispute între investitori străini și state. Am făcut parte din echipa de avocați care a reprezentat statul român în primul dosar ICSID în care România a fost implicată. În total, am participat la trei dintre dosarele ICSID ale României. În toate cele trei cazuri, echipa de avocați a fost coordonată de Florentin Țuca, inițial ca partner asociat al Mușat & Asociații, ulterior ca și partener coordonator al Țuca, Zbârcea & Asociații. Practic, timp de șapte ani am lucrat în aceeași echipă de profesioniști și oameni minunați: Florentin Țuca, Cornel Popa, Levana Zigmnud și Anca Pușcașu, fiind susținuți de alți câțiva avocați juniori entuziaști”, amintește avocatul.

A urmat și cea de-a treia etapă pe care o caracterizează ca fiind de “reinventare” ca om și ca avocat. “Este etapa de evoluție înspre ceea ce aș numi consilier de încredere (în engleză sună mai bine ‘trusted advisor’) - acel tip de avocat al cărui sfat este prețios pentru că vine din experiența de viață și din integrarea unor principii legale și morale în viață și în interacțiunile de zi cu zi. Această etapă a început cu mutarea la Microsoft, în 2012, când am virat din nou 180 grade spre un cu totul alt domeniu: piața de software și cloud computing”, subliniază avocatul.

Chiar dacă unii pot vedea această schimbare periodică de domenii ca fiind o instabilitate, Cristina Metea atrage atenția că, în realitate, de fiecare dată a fost o adevărată reinventare, fiecare felie nouă de viață punând accentul pe calități, abilități și abordări diferite. Fiecare experiență i-a oferit o fereastră spre domenii de business diferite, toate la fel de interesante.

“Piața de capital mi-a deschis ochii spre ce înseamnă finanțare de capital, primele noțiuni de valoare nominală vs. valoare de piață, reguli de transparență,  control și manipulare. Experiența în arbitraj a fost de neegalat. Mi-a dat perspectiva internațională asupra expectațiilor de tratament al investițiilor și marea prăpastie între standardele internaționale de comportament față investiții și modelul românesc de abordare, din care uneori transpărea lipsa gravă de înțelegere din partea unora dintre guvernanți a tratatelor pe care le negociază și le semnează în numele statului”, precizează Cristina.

În acea perioadă a avut un contact profund și dureros cu realitatea privatizărilor din anii ‘90 și mai ales cu consecințele dezastruoase ale acestora asupra a sute de mii de oameni. “Privatizări pe sume de nimic, către așa-ziși investitori ‘internaționali’ care umăreau doar închiderea unităților de producție sau, cel mult, exploatarea la maximum a resurselor rămase. Amărăciunea acumulată în aceste dosare a rămas impregnată profund în mine. Dar ca avocat experiența a fost fabuloasă: am avut ocazia să văd un nivel de confruntare juridică la standarde internaționale, cu o calitate a dezbaterilor și a tensiunilor conversaționale academice de neegalat. Munca intensă de cercetare factuală și lucrul cu martorii mi-au extins abilitățile de investigație și plăcerea de a reconstrui imaginea de ansamblu din bucățele mici de puzzle, ceea ce îmi este de un imens ajutor în actuala activitate. În plus, arbitrajul presupune abilitatea de a trece cu ușurinta dintr-un domeniu în altul, în contexte în care este nevoie de o înțelegere relativ profundă a modului de funcționare a businessului respectiv. Este inutil să vă spun cât de mult m-a ajutat pe mai departe această agilitate de a înțelege diverse arii de business. Mai mult, dosarele de arbitraj ICISD sunt dosare de scală, cu pretenții de zeci sau sute de milioane de dolari, cu foarte multe persoane implicate ca martori sau reclamanți, cu implicarea unor interacțiuni profunde și, de cele mai multe ori, dificile cu administrația publică, cu zeci sau chiar sute de dosare fizice pentru fiecare etapă procedurală. Tipul de organizare, profunzimea, strategia pe care o presupune un dosar de acest gen sunt impresionante și lecțiile cu care rămâi după o astfel de experiență sunt multiple. În fiecare dintre dosare am colaborat cu echipe de avocați americani de la White&Case – profesioniști extraordinari, de primă clasă, cu resurse nelimitate de inteligență, creativitate și efort”, punctează Cristina.

Despre colaborarea cu Microsoft, Cristina spune că a fost neașteptată, suprinzătoare și foarte provocătoare.
“Când am decis să ies din avocatură nu aveam vreo preferință anume înspre ce industrie aș vrea să mă îndrept. Întâlnirea cu Microsoft a fost absolut întâmplătoare. Am acceptat să merg la interviuri mai mult pentru antrenament, ca să fiu sinceră. Dar cred că atunci când setul de valori se potrivește și când esti dispus să răspunzi unei provocări, restul devin detalii. Mi se pare important să îți faci un plan de carieră, dar la fel de important este să rămâi flexibil, niciodată nu știi ce îți oferă viața. Dacă nu ești dispus spre noi provocări, rămâi rigid în scopul inițial pe care ți l-ai propus, e posibil să nu vezi o serie de oportunități care îți apar în cale. Și mai e ceva, cred că mai important decât să știi ‘ce vrei să fii când o să fii mare’ este să definești cum ai vrea să fii ca om și cum ai vrea să îți trăiești viața. Din păcate, când esti tânăr nu mulți sunt îndreptați să gândească în acest fel. Eu am învățat ‘the hard way’”, este de părere expertul.

A trebuit să o ia de la zero, pentru că nu avea niciun fel de experiență în IT, IP, tehnologie sau protecția datelor. “Primii doi ani au fost extrem de dificili, nu atât din perspectiva învățării unui nou domeniu – deși recunosc că în primele șase luni nu înțelegeam mai mult de 2% din conversație, era realmente ca o limbă străină – ci mai ales din perspectiva adaptării de la abordarea de avocat la cea de consilier juridic”, explică expertul.

Trecerea de la modul de lucru specific unui avocat la cel specific unui consilier juridic este enormă, fiind vorba despre o cu totul altă meserie. ”În primul rând trebuie să înțelegi în profunzime aria respectivă de business, nu te poți ascunde în spatele unor interpretări generale ale legii. În altă ordine de idei, ești parte din problemă, deci parte din soluție. ‘Nu se poate’ nu există. Oferirea de variante alternative e absolut necesară, iar evaluarea riscurilor nu se poate limita la riscuri legale, ci trebuie să fie parte integrantă din evaluarea complexă a riscurilor de business, conformitate, calitate, relația cu clienții, poziționare de piață, imagine etc. În plus, ritmul de schimbare și inovare în tehnologie este fenomenal, iar cadrul legal nu poate ține pasul. E un domeniu în care e nevoie să fii confortabil cu riscuri nedeterminante încă și legi în devenire. Acolo unde legea e vetustă ori, de multe ori, inexistentă, trebuie să îți asumi riscuri, dar și responsabilitatea unor alegeri pe baze etice’, nuanțează Cristina.

De câteva luni, Cristina s-a relocat în Asia, acceptând provocarea de a ocupa poziția de Regional Compliance Attorney la Microsoft Corporation India.

În Microsoft există un grup de specialiști reuniți în așa numitul „Office of Legal Compliance” („Departament de conformitate”, N.R.), care, pe de o parte asigură redactarea și implementarea codurilor de conduită și politicilor interne de conformitate și, pe de altă parte, asigură partea de investigații interne atunci când există raportări interne sau externe de posibile încălcări de legi sau politici interne. ”Ca avocat regional de conformitate coordonez toate investigațiile interne care au legătură cu activitatea Microsoft India. În plus, alături de alte roluri de conformitate din organizație, contribui la dezvoltarea unui cadru organizat și planificat de training și la crearea unei culturi organizaționale bazată pe etica și integritate”, adaugă profesionistul.

În acest moment Cristina este în etapa de adaptare, încercând să-și împartă timpul în mod egal între derularea investigațiilor interne, înțelegerea modului de funcționare a subsidiarei din India și a fiecărui segment de business și dezvoltarea unei culturi de etică și integritate. “În investigații mă ocup de redactarea planului de investigație, determinarea situației de fapt, intervievarea de martori și subiecți, redactarea raportului final și discuții cu managementul și departamentul de resurse umane pentru a stabili măsura disciplinară. Cel mai mult, însă, îmi place să mă gândesc la cauza sursă a problemei – ce anume a determinat persoana respectivă să acționeze într-un anume fel? A fost intenție, neglijență, necunoașterea regulilor sau poate regula e strâmbă, constrângătoare ori poate insuficient de clară. Cred că asta este cea mai valoroasă parte din această muncă de investigație”, explică avocatul.

La nivel internațional echipa de Office Legal Compliance a Microsoft are peste 30 de specialiști, dar, în India, Cristina lucrează alături de un investigator tehnic și doi investigatori financiari. Este însă în permanentă legătură cu avocații companiei-mamă (Microsoft Corporation). ”Nu doar pentru îndrumări, ci și pentru că e foarte important să ținem aproape pentru a identifica noi riscuri, tendințe în încălcarea de politici, eventuale comportamente repetitive care pot indica o problemă sistemică. Suntem foarte concentrați pe învățarea ‘moralei’ din fiecare investigație, pentru a putea preveni cât mai bine riscurile”, subliniază Cristina.

Punând față în față România și India, Cristina evidențiază faptul că este vorba despre alte dimensiuni, atât sociale cât și economice. ”Numai dacă ne raportăm la subsidiara Microsoft din România și subsidiara Microsoft din India, aceasta din urmă este de zece ori mai mare, atât ca număr de angajați, cât și ca venituri. În plus, în India sunt prezente toate liniile de business Microsoft (marketing, centru de suport, cercetare-dezvoltare etc.). Campusul din Hyderabad este locul unde se naște parte importantă din codul Microsoft, unde sunt concepute multe din aplicațiile companiei. Pe de altă parte, nu întotdeauna dimensiunile te avantajează când vorbim de economie eficientă și avans tehnologic. Uitați-vă la exemplul Estoniei – o țară cu o populație sub cea a Bucureștiului, care este mai avansată tehnologic decât cele mai multe dintre statele dezvoltate. Încă nu pot să exprim o părere foarte fundamentată despre economia Indiei, am doar trei luni de când locuiesc aici. Dar la o primă vedere, România pare mai avansată din punct de vedere evonomic și social. Valorile, convențiile sociale și standardele economice din Vest sunt mai bine asimilate în România și asta datorită integrării in UE”, este de părere avocatul.

Cristina va petrece următorii doi ani în India, mandatul ca Regional Compliance Attorney la Microsoft Corporation India fiind pentru acest interval de timp. Profesionistul declară că privește cu mare curiozitate atât prezentul, cât și viitorul. ”Singurul plan concret de viitor este să îmi consolidez experiența în zona de ‘Compliance’ / ‘Conformitate’ și să intru în profunzimea culturii din India, astfel încât să pot adăuga valoare în zona de etică mai eficient. Unde și cum voi avea ocazia să exersez această specializare pe mai departe chiar nu știu deocamdata. Am atât de multe de învățat, că e greu de anticipat unde mă va duce viața”, punctează Cristina Metea.

“Tehnologia este globalizată și ubicuă, legislația este vetustă, fragmentată și atât de variată în diverse părți ale lumii, ceea ce creează o presiune enormă asupra companiilor de tehnologie de a-și asuma riscuri pe care de multe ori nici măcar nu le pot evalua complet. Doar un exemplu: noile tehnologii ridică atât de multe întrebări pe partea de protecția și securitatea datelor indivizilor. Pe de altă parte, guvernele au din ce în ce mai multe solicitări ca furnizorii de tehnologie să le pună la dispoziție în mod instantaneu și nelimitat date pentru  combaterea criminalității. Incoerența legislativă și lipsa de standarde și tratate la nivel mondial în materie de acces la informație și securitatea datelor și a echipamentelor pune companiile de tehnologie în mare dificultate. În astfel de condiții, singura abordare sustenabilă este aceea de a lua decizii bazate pe principii, etică și un balans cât mai bun între dreptul la protecția datelor și intimitate, pe de o parte, și nevoia de securitate publică, pe de altă parte.”

Cum colaborează Microsoft cu firmele de avocatură

În toate regiunile în care compania este prezentă, Microsoft colaborează cu firme de avocatură. “Acest lucru este valabil și pentru India. Evident că domeniile care presupun o anume specializare, precum litigiile, concurența, achiziții publice, drept penal sunt mai predispuse spre externalizare. Dar există și un tip aparte de colaborare cu firmele de avocatură, pe care am promovat-o și în România –un gen de parteneriat de business, care nu se focusează atât de mult pe o relație avocat – client, ci este mai degrabă destinată să ne ajute să învățăm unul de la altul și să ne promovăm împreună. De exemplu, în domeniul protecției datelor cu caracter personal, am avut astfel de colaborări cu Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) și Țuca Zbârcea & Asociații în România. Pe de o parte, ne-au ajutat să ‘traducem’ pentru clienți tehnologia cloud în termenii legislației interne, dar pe de altă parte i-am implicat în workshop-uri și training-uri interne ale Microsoft, astfel încât să înțeleagă cum funcționează această tehnologie și de unde vin provocările”, arată Cristina.

Alegerea firmelor de avocatură colaboratoare se face ținând cont de experiență, reputație, abordare practică și deschidere spre inovație.

În ceea ce privește externalizarea unui serviciu, aceasta se face pe bază de selecție, decizia nu este pur locală, ci se ia cu participarea managerilor regionali și implică atât departamentul juridic al Microsoft, cât și departamentul de achiziții, pentru a asigura coerență cu principiile și sistemul de criterii de la nivelul corporației.

“Directorul juridic local are rol în coordonarea serviciilor juridice externalizate și ‘traducerea’ răspunsurilor avocaților în termeni de business. Dar un rol foarte important pe care îl are Directorul juridic local este conceperea și implementarea unui plan de deschidere a pieței spre tehnologie, de ridicare a nivelului de cunoștințe pe piață și de creștere a încrederii în noile tehnologii inovatoare. Ridicarea nivelului de cunoștințe în piața locală, în domeniul juridic relevant pentru tehnologie, este unul dintre obiectivele juristului intern al subsidiarelor Microsoft. Firmele de avocatură selectate au rol esențial în atingerea acestui obiectiv. De aceea este foarte important nu numai ca ele să demonstreze experiență și calitate ca avocați, dar și să aibă capacitatea și dorința de a-și adapta abordarea la un anume tip de colaborare și să demonstreze dorința de a înțelege în profunzime domeniul tehnologic”, mai spune avocatul.

Interviul acordat de Cristina Metea poate fi citit pe In-House Legal Romania